Articol realizat în cadrul proiectului „FICSIMM – Implicare pentru Consolidarea Dialogului Social și Parteneriate pentru Ocupare și Formare”, cod SMIS 348523
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut garantat în plată a crescut la 4.325 lei, cu efecte care depășesc simpla actualizare a statului de plată. În paralel, la nivel european se negociază în aceste luni harta ajutoarelor de stat regionale pentru 2028–2034, regulamentul achizițiilor publice și Industrial Accelerator Act — trei dosare pe care FICSIMM le-a urmărit direct, transmițând instituțiilor europene 64 de amendamente și propuneri concrete în numele IMM-urilor din România.
Salariul minim la 4.325 lei: patru efecte care nu se opresc la statul de plată
Hotărârea de Guvern privind majorarea salariului minim brut garantat în plată la 4.325 lei, aplicabilă de la 1 iulie 2026, produce patru efecte practice în firme. Contractele individuale ale salariaților plătiți la nivelul minim trebuie actualizate prin act adițional, operat și în registrul de evidență a salariaților. Totodată, distanța dintre postul de intrare, necalificat, și postul cu vechime și calificare se reduce sau dispare — o consecință fără relevanță juridică, dar cu efecte reale asupra retenției personalului. Acolo unde contractul colectiv de muncă leagă grila de salarizare prin coeficienți de salariul minim, toate nivelurile cresc automat, iar bugetul semestrului al doilea trebuie recalculat integral: nu doar salariile de bază, ci și sporurile procentuale, compensările pentru ore suplimentare și contribuțiile aferente.
Concluzia practică: verificarea clauzelor de indexare din contractele colective, înainte de prima lună de plată, și consemnarea în scris a textului integral al fiecărei clauze modificate — nu a procentului de majorare — sunt măsurile care previn cel mai des litigiile ulterioare.
Raportări digitale: calendarul până în septembrie
Perioada august–septembrie 2026 nu aduce noutăți legislative majore în materie de raportare digitală, ci impune disciplină de conformare pe obligațiile deja existente.
| Termen | Obligație | Detalii |
| 25 august | Termenele lunare uzuale | Declarațiile lunare și plata obligațiilor; calendarul ANAF se poate decala când termenul cade într-un weekend |
| Permanent | RO e-Factura | Transmitere în 5 zile lucrătoare de la emitere; din 1 iunie 2026, excepție pentru persoanele identificate prin CNP |
| Trimestrial | SAF-T — Declarația 406 | Periodicitatea urmează perioada fiscală de TVA; obligația subzistă și în lipsa oricărei facturi emise în perioadă |
| Septembrie | Verificarea de dinaintea toamnei | Versiunea aplicației de contabilitate și corelarea dintre e-Factura, decontul de TVA și SAF-T |
Concluzia practică: e-Factura, decontul de TVA și SAF-T sunt raportări distincte — corelarea datelor între ele, actualizarea aplicației de contabilitate și păstrarea dovezilor de transmitere elimină cea mai mare parte a riscului de sancțiune.
Transparența salarială și negocierea colectivă, obligatorii din 2026–2027
Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială avea termen de transpunere la 7 iunie 2026; la nivel național, proiectul de lege care modifică inclusiv Codul muncii se află în procedură legislativă. Deși directiva nu se aplică direct angajatorilor înainte de transpunere, prima raportare va viza date din anul calendaristic 2026 — ceea ce înseamnă că evidențele relevante se constituie deja acum. Trei demersuri pot fi pregătite independent de stadiul legii: inventarul posturilor și al nivelurilor de salarizare practicate, stabilirea unor criterii obiective de evaluare a muncii de valoare egală și o analiză a diferențelor salariale între femei și bărbați, pe categorii de posturi.
În paralel, potrivit Legii nr. 367/2022, negocierea colectivă devine obligatorie pentru toate unitățile cu peste 10 angajați. Legea impune inițierea și derularea negocierii cu bună-credință, nu încheierea obligatorie a unui contract; în absența unui sindicat, partenerul de negociere este format din reprezentanții aleși ai salariaților, iar angajatorul are obligația de a înlesni alegerea acestora. Convocatorul și procesul-verbal sunt singurele dovezi ale îndeplinirii obligației legale, iar un viciu de procedură în mandatarea negociatorilor poate afecta valabilitatea întregului contract.
Concluzia practică: pentru majoritatea IMM-urilor, obligația de negociere colectivă este mai degrabă necunoscută decât ignorată deliberat — verificarea pragului de 10 angajați și pregătirea documentației de convocare sunt pașii care lipsesc cel mai frecvent.
Ce se pregătește la nivelul Uniunii Europene
Patru inițiative europene recente definesc direcția politicilor care vor ajunge, în următorii ani, în obligațiile firmelor din România: Uniunea Competențelor (martie 2025), care leagă educația, recalificarea și mobilitatea forței de muncă de deficitul de personal resimțit de angajatori; Foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate (2025), care conectează explicit competitivitatea economică de calitatea muncii; Pactul european pentru dialog social (martie 2025), care a întărit rolul partenerilor sociali și a creat funcția de Trimis pentru dialog social; și, în 2026, direcțiile gemene ale transparenței salariale și simplificării administrative.
FICSIMM, la masa negocierilor: trei dosare europene
Un partener social recunoscut nu doar primește la cunoștință textele europene în curs de negociere, ci poate interveni asupra lor înainte de adoptare. În baza acestui rol, FICSIMM a transmis, în ultimele luni, poziții și amendamente articol cu articol pe trei dosare aflate în negociere la nivel european.
| Dosar | Stadiu | Ce a transmis FICSIMM |
| Ajutoarele de stat regionale 2028–2034 | Consultare publică, august 2026 | 22 de amendamente la proiectul de comunicare al Comisiei Europene |
| Industrial Accelerator Act | Negociere în curs, intervenții în martie, mai și august 2026 | 20 de propuneri către Guvern și Comisie, 20 de amendamente la regulament, observații pe textul de compromis pentru Capitolul IV |
| Regulamentul european al achizițiilor publice | Proiect de regulament, iulie 2026 | 22 de observații și propuneri pe textul privind contractele și concesiunile publice |
Cel mai direct efect bugetar îl are dosarul ajutoarelor de stat regionale. Proiectul Comisiei păstrează practic neschimbată acoperirea teritorială a României — o creștere de la 89,34% la 89,40% din populație —, dar reduce intensitatea maximă a ajutorului cu 10 până la 15 puncte procentuale în cinci din cele șapte regiuni ale țării, dintr-un singur pas, de la 1 ianuarie 2028. Reducerea rezultă din calcularea intensității pe baza PIB-ului pe cap de locuitor din perioada 2022–2024 — ani marcați de o inflație record și de un deficit bugetar de circa 9% din PIB — și se va aplica exact în perioada de consolidare fiscală. Pentru o investiție de 10 milioane de euro, ajutorul maxim disponibil unei firme mijlocii ar scădea, în Sud-Vest Oltenia, de la 6 la 5 milioane de euro, iar în regiunea Vest, de la 4 la 2,5 milioane de euro; aproximativ 56% din populația României trăiește în regiuni afectate de reducere.
| De reținut — ce a propus FICSIMM • Eșalonarea reducerilor de intensitate în doi pași — maximum 5 puncte procentuale între 2028 și 2030, restul din 2031 — astfel încât proiectele aflate azi în pregătire să rămână finanțabile. • Un bonus suplimentar de 5 puncte procentuale pentru regiunile de la frontiera estică (Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Est), inclusiv pentru județele învecinate Republicii Moldova. • Redefinirea criteriului de depopulare printr-un prag de 7,5% pierdere de populație, în locul densității, inaplicabil în România. • Confirmarea explicită în text a cumulului dintre bonusul pentru IMM-uri și majorările teritoriale. |
Pe Industrial Accelerator Act, regulamentul care organizează investițiile industriale mari și decarbonarea, FICSIMM a cerut recunoașterea explicită a IMM-urilor ca beneficiari principali — nu reziduali —, un sub-indicator dedicat firmelor sub 250 de angajați, un corp consultativ pentru IMM-uri în structura autorității de investiții și un test de impact IMM obligatoriu pentru actele delegate. Pe achizițiile publice, propunerile susțin reducerea pragului de cifră de afaceri cerut ofertanților de la 200% la 50% din valoarea contractului, transformarea împărțirii pe loturi din recomandare în regulă de tip „aplică sau explică” și obligativitatea plății directe către subcontractanți, alături de termenul de 30 de zile și avansul de 30% deja propuse pentru contractele strategice.
Concluzia practică: niciuna dintre cele 64 de propuneri transmise de FICSIMM nu cere redeschiderea metodologiei europene sau reducerea beneficiilor altui stat membru — toate se sprijină pe mecanisme deja prevăzute în textele aflate în negociere, aplicate consecvent și situației specifice a IMM-urilor din România.
Cum sprijină proiectul organizațiile membre
Monitorizarea dosarelor europene și traducerea lor în obligații și oportunități concrete pentru firme sunt posibile prin capacitatea instituțională construită la nivelul federației. Prin Centrul de sprijin pentru membri, entitățile și persoanele din grupul-țintă al proiectului au acces gratuit la informare lunară privind evoluțiile legislative naționale și europene, consiliere individuală, asistență pentru contracte colective și puncte de vedere, precum și formare pe teme de negociere și mecanisme europene. Serviciile sunt finanțate din Fondul Social European Plus și pot fi solicitate printr-un formular de solicitare, cu programarea consilierii în cel mult cinci zile lucrătoare.
Cofinanțat de Fondul Social European+ prin Programul Educație și Ocupare. Proiect „FICSIMM – Implicare pentru Consolidarea Dialogului Social și Parteneriate pentru Ocupare și Formare”, cod SMIS 348523, implementat de Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).